iluzii de mătase. 3.


aici, partea întâi. 1.

aici, partea întâi. 2.

– Bună dimineața, incredibilul meu!

– Bună dimineața, frumoasa mea zână!

– Mi-au plăcut mult serile din urmă și weekend-ul. Ar trebui să te las mai des să te ocupi tu de cină, îi zic eu chicotind ușor.

– Hai să ne luăm liber săptămâna asta. Să ne plimbăm aiurea, să ne urcăm în tren, să mergem fără vreo destinație anume. Sau să stăm acasă, să închidem toate ceasurile și să uităm de lume. Sau orice altceva vrei.

– Fii serios! Am agenda plină, la fel și tu! Nu putem face asta pur și simplu.

– Ba putem. Doar că am uitat să fim tineri, suntem prea serioși. Hai să încercăm să fim și altfel. Azi și mâine ne facem treburile la serviciu, apoi ne luăm vacanță câteva zile. Săptămâna de lucru de două zile, ce zici?

– Știi bine că la mine lucrurile stau diferit. Nu pot lucra în avans. Nici de la distanță. Este nevoie să fiu în cabinet atunci când îmi vin pacienții. Sunt intervale de timp și spațiu cu care nu pot jongla.

– Dar poți încerca să schimbi programările. La mine la birou echipa se descurcă și fără mine. Știu că la tine e altfel. Cu atât mai mult aș vrea să te știu departe de pacienții tăi ciudați, măcar pentru câteva zile.

– Bine, bine. Mă ocup azi de schimbarea agendei. Fac tot ce pot pentru a-mi elibera zilele acestei săptămâni. Dar nu te arunca să cumperi bilete sau să faci vreo rezervare. În cazul în care nu iese evadarea asta pe care mi-o propui.

E atât de hotărât, încât știu că discuția noastră nu va duce nicăieri altundeva, decât în direcția în care a pornit atât de ferm. De-aia nu spun de obicei nimic din ceea ce se întâmplă la muncă. Eu cu ale mele, el cu ale lui. Eu cu oamenii, el cu cifrele. Eu cu crizele vieții, el cu crizele financiare. Așa ne e cel mai bine. Altfel, ajungem în situații precum cea de astăzi. Nu știu ce mi-a venit să-i povestesc despre pacientul meu cel mai nou, omul fără nume, anonimul convins că știe mersul Universului, tânărul care are nevoie ca cineva să îl asculte. A venit trei zile la rând, s-a programat și astăzi, și da, asta este puțin ciudat, să se arunce atât de brusc și din plin în aceste ședințe, dar nu-s aici să judec, ci să fiu de folos celor care vin la mine.

Îmi plac întrebările pe care și le pune și răspunsurile pe care le găsește. De mult timp nu am mai întâlnit o asemenea persoană. Aproape că mi-au lipsit peste weekend discuțiile cu el. Simt că gândesc iar, profund și curat, că sap prin coridoarele uitate ale unei grote ascunse de lume. E o provocare bună, mă scoate din domeniul meu și mă îndepărtează atât de mult încât… ei bine, ajungând foarte departe, mă uit în urmă și privesc diferit, văd mai multe detalii și pot merge în profunzimea lor. Fiecare lucru, fiecare om are atâtea fațete câte este dispus să-ți arate, iar dintre puținele disponibile se triază și rămân câte ești dispus să vezi. Nu știu cum de m-am putut îndepărta de ceea ce voiam să fiu atunci când am deschis cabinetul. M-am pierdut în rutină, în munca făcută bine dar nu excepțional, m-am oprit de multe ori înainte de a ajunge la capătul tezelor mele – așa cum mi le doream cu adevărat, pentru a mă putea adresa cât mai multora, uitând că nu acesta e scopul. Am uitat să-i provoc să gândească dincolo de ceea ce cunosc. Iar acum am șansa de a trezi în mine acest fel de-a fi. Nu, n-am să ratez asta!

Două zile de muncă pentru mine, cinci de pauză să fie după, pentru mine și incredibilul meu, apoi înapoi în lumea minții. Ies pe ușă zâmbind, cu voie bună, în drumul spre ieșire trecând – cum altfel – pe lângă canapeaua din sufragerie. Potrivesc eșarfa de mătase pe canapea, ancora mea albă, pentru seara zilei, aflată la multe ore distanță.   

~ continuarea: partea întâi. 4 ~

 

© Iustina Dorobanțu, februarie 2018

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s