BLANC², blancuri, s. n. Spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite. – DEX (2009)

blanc, ceea ce simți când ți-ai uitat cuvintele, ți-ai pierdut gândurile, când nu te mai întâlnești cu tine în propria piele.

blanc, reflexia care nu revine dinspre oglindă.

blanc, bara lungă prietenoasă de pe tastatură, gata să devină jokerul care să înlocuiască toate literele. oare câte pagini poți umple cu spații goale și litere ascunse, spunând tot ce nu ai de spus?

blanc. imaginea colii albe de hârtie. a unui nou document word deschis. siguranța că sunt acolo, în fața ta, așteptând cu răbdare să începi. ideea de nou. refresh, restart, reboot. o iei de la capăt. asta îți oferă foaia albă de hârtie. șansa. provocarea. soluția. instinctul care îți spune să lași ceva în urmă. să umpli pagina. să umpli o zi, o lună, o viață. a ta, a altora, a celor ce vin după. precum fluturii migratori, care traversează lumea, ca și acum acela ar fi unicul lucru pe care l-ar putea face.

blanc. în sens invers, cum ar fi? să ai în față pagina gata scrisă și să ștergi literă de literă, până când nimic nu mai e scris. să faci curat, să fie liniște, să fie loc. să nu fie nici grabă, nici obligații contra-cronometru.

blanc. să ai în față pagina albă, să simți impulsul tău, presiunea celorlalți, dar să le reziști. să ignori viteza, inerția și prea-multul care îți dau târcoale. doar să fii, să exiști, să te bucuri, să respiri liniște, bucurie, soare, ploaie, lăcrămioare.

blanc. ceva ce poate rămâne blanc, nealterat, și totuși ok. sau poate abia acum ok cu adevărat. abia acum pagina, eliberată de obligații, e gata să-ți primească liniștea. iar dacă ai ceva de adăugat – cuvinte, culori, note, liniștea poate lua forma lor.

blanc. o formă de exprimare.