Și dacă am putea gândi în mai multe feluri în același timp?

Dacă am avea de unde alege?

♣

Imaginează-ți o gară mare. Gara centrală dintr-un oraș mare. O gară cu multe peroane. Printre peroanele aliniate ies șine de tren, ies înșirate unele lângă altele. Pe măsură ce se îndepărtează de gară, de oraș, de mulțime, șinele se unesc, rând pe rând, două câte două. Până când rămân doar două. Rămân două pentru că asta este regula lor. Una pe sens. Altfel ar fi rămas doar una.

♣

Dacă am putea gândi în zece variante? Și dacă am putea-o face în același timp? Varianta unu: pe baza experienței proprii, varianta doi: din cărți, varianta trei: din povestirile altora, varianta patru: cu maximă obiectivitate, varianta cinci: cu subiectivitate, varianta șase: cu alternare bipolară, varianta șapte: cu curaj, varianta opt: cu tact, varianta nouă: cu dor de ducă, varianta zece: cu optimism.

Apoi concurs – alegerea celui mai bun sau pur și simplu cel din vârful lanțului trofic al gândurilor merge mai departe să reprezinte omul.

⊥

Marele avantaj este decizia finală asumată.

Fără loc de răzgândire sau regrete.

© Iustina Dorobanțu, iulie 2017