dreptul la visare, un drept de care pot face uz sau abuz.
fac uz și îmi place ce obțin. ceea ce visez e unul din multe drumuri pe care s-ar putea sa merg cândva. dar e loc de mai mult… fac abuz și trăiesc spectacolul. într-un vis. dar ce-i visul acesta, dacă nu a doua mea casă? evadare dulce, beție de culori și simțuri readuse la viață.
alerg spre câmpul plin de flori. îl ajung din urmă și-l prind în brațe. florile își așează capul pe umărul meu și rămânem prinse în îmbrățișare timp de multe minute. apoi o luăm la pas, ușor, până ce ajungem în apropierea bătrânului copac. mă întind pe iarbă, printre flori, și privesc cerul albastru senin. râd către stelele care nu se pot zări încă, dar stau pitite dincolo de mile și timp. îmi petrec degetele printre firele de iarbă. atât de vii le simt… tabloul acestei clipe are pasteluri în colț, culori pline la mijloc. și eu, tolănită peste culori cu nonșalanța visătorului care știe că nimeni nu îi poate lua ce are.
colțul meu perfect de lume. evadare și răsfăț.
Cat de nesuportat ar fi viata fara vise
ApreciazăApreciază