iluzii de mătase. 11


capitolul precedent

Îmi plimb obosit mâna peste eșarfa albă de mătase. Ori sunt foarte obosit și-mi joacă mintea feste, ori chiar am găsit în eșarfă o idee. Imaterială și totuși acolo. Este, cred, ceea ce a aflat în acea zi la cabinet. Închid ochii și încerc să recuperez întâmplările ultimelor săptămâni, cabinetul ei, pacientul, imaginile, sunetele, tot. Încerc să-i întâlnesc privirea ascunsă de glugă, să-l văd, să-l pot recunoaște, să-l pot găsi, să-l iau de gât, să-l zdruncin și să-i cer să mi-o dea înapoi. Chiar de va fi nevoie să lupt cu armele lui.

 

© Iustina Dorobanțu, martie 2018

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s