o vorbă zice că în viaţă ai parte de o singură mare iubire. mi-e greu să cred că ar putea fi aşa. ar fi vorba de prima iubire? de ultima? de cea legată prin jurământ?

eu una ştiu că am iubit mereu din toată inima. n-am iubit mai puţin pentru că era a doua sau a cincea iubire, cum nici n-am ştiut vreodată de la început dacă are să fie ultima mea iubire, sau doar una dintre ele. cu siguranță că după fiecare dezamăgire am zis că nu voi mai iubi niciodată la fel, dar de fiecare dată am făcut-o, de fiecare dată inima a regăsit ritmul iubirii aprinse.

iubeşti câte puţin altfel de fiecare dată. nu pentru că ai iubi optzeci sau o sută cincizeci la sută. nu pentru că ai putea alege în ce fel iubeşti. pentru că eşti reflexia iubirii celuilalt. pentru că te schimbi cu trecerea anilor. pentru că uneori inima rugineşte. pentru că alteori inima înfloreşte după prima privire.

iubeşti pe tăcute, iubeşti strigând iubirea în gura mare, iubeşti curat, iubeşti pe cine nu trebuie, iubeşti doi oameni în acelaşi timp, dar pe niciunul mai puţin, iubeşti cu lacrimi, iubeşti pasional, iubeşti sub cerul plin de stele, iubeşti departe, iubeşti săruturile furate, iubeşti privirile pe furiş, iubeşti bileţelele lăsate în bancă, iubeşti verigheta ce ţi-o aşează pe deget, iubeşti până în ultima clipă a vieţii, iubeşti o vară, iubeşti copilărește, iubeşti o amintire, iubeşti în o mie de feluri.

ai o viaţă şi zece iubiri. niciuna mai prejos ca alta. şi dacă ai iubit sincer de fiecare dată, oare cum ai putea spune că ai avut o singură mare iubire?…

va urma

foto