bătrânul avea multe poveşti pe care le lăsase în urmă. celor mai multe le scrisese chiar el sfârşitul. drumuri lungi, unele mai bune, altele mai rele, poveri în mare parte, lacrimi, regrete. prieteni pierduţi în mulţime, dar şi amici statornici, întâlniţi întâmplător la răscrucea unor timpuri complicate.

ştia că nu mai e mult. avea să aştepte în linişte şi pace, alături de un bun prieten. se temea să nu prindă rădăcini pe acest pământ. nu avea stare, nu avusese niciodată. nu era mai mult decât un rătăcitor, un drumeţ, un cercetător al timpurilor şi purtător de cuvânt al semnelor de întrebare.

îl aşteptau stelele, ştia că avea să zboare cu ele. într-o bună zi, nu astăzi. acum şi aici mai are multe de dus la bun sfârşit.

foto